Ești aici: Home Fii serios


Fii serios

Nascuti la inceputul anilor 70-80

Nascuti la inceputul anilor 70-80, vedem acum in anul 2006 cum casa
parintilor nostri este de 50 de ori mai scumpa decat atunci cand au
cumparat-o si realizam ca noi o sa platim pentru casele noastre in jur de 50
de ani. Nu avem amintiri despre primii pasi pe luna,nici despre razboaie
sangeroase, dar avem cultura generala, pentru ca asta insemna ceva o data.

Suntem ultima generatie care a jucat "Ascunselea", "Castel", "Ratele si
vanatorii", "Tara, tara! Vrem ostasi", "Prinsea","Sticluta cu otrava","Pac
Pac", "Hotii si vardistii", ultimii care au strigat "Un doi trei la perete
stai", ultimii care au folosit telefoanele cu fise,dar primii care am facut
petreceri video (inchiriam un video si stateam sa ne uitam la filme 2 zile
inchisi in casa) primii care am vazut desene animate color, primii care am
renuntat la casete audio si le-am inlocuit cu cd-uri.

Noi am purtat jeansi elastici, pantaloni evazati, geci de blugi de la turci,
iar cine avea firme gen Lee sau Puma era deja lider de gasca.

Noi nu am dat examene de Capacitate, nu am dat teste grile la admitere. Noi
am fost ultimii "Soimi ai Patriei" si ultimii "Pioneri".

La gradinita am invatat poezii in romaneste, nu in engleza... Si am cantat
MULTI ANI TRAIASCA nu HAPPY BIRTHDAY la aniversari.

am sorbit din ochi Sclava Isaura, Beverly Hills ,Melrose Place , Twin
Peaks, Dallas .. si cine zice ca nu s-a uitat ori minte ori nu avea inca
televizor.

Reclamele de pe posturile straine ne innebuneau, si abia asteptam sa vina si
la noi inghetata Magnum, sau pustile alea absolut superbe de apa.

Intre timp, ne consolam cu Tango cu vanilie si ciocolata si clasicele
bidoane umplute cu apa de la robinet, care turnate in cap ne provocau
pneumonii.
Si uite un motiv bun sa nu mergem la scoala.

Noi am ascultat si Metallica, si Ace of Base, si DJ
Bobo, si Michael Jackson, si Backstreet Boys , si Take That, si inca nu
auzisem de manele, singurele melodii de joc fiind horele la chefuri, la
care nimeni nu stia pasii, dar toti dansam! Dar spre deosebire de copiii
din ziua de azi, am auzit atat de Abba, si de Queen, cat si de noile nume
gen 50 Cent si Britney Spears. Am citit "Licurici", "Pif" Ciresarii, si am
baut Cico si Zmeurata si ni s-a parut ceva extraordinar cand au aparut
primele sucuri "de la TEC"
fara sa ne fie teama ca "au prea multe E-uri", iar la
scoala beam toata clasa dintr-o sticla de suc fara teama de virusi.
Noi am baut prima Coca-Cola la sticla si am descoperit
internetul.

Noi nu ne dadeam bip-uri, ne fluieram sa iesim afara,
noi nu aveam dolby surround system, taceam toti ca sa auzim actiunea
filmului, nu aveam Nintendo sau Playstation ci jocuri tetris de care ne
plictiseam la o luna dupa ce le cumparam si le uitam pe dulap, pline de
praf.
Abia asteptam la chefuri sa jucam "Fantanita", sau
"Flori, fete sau baieti",  sau "Adevar sau Provocare", sau orice ne dadea un
pretext sa "pupam pe gura" pe cine "iubeam".

Noi suntem cei care inca au mai "cerut prietenia", care inca roseam la
cuvantul "sex", care dadeam cu banul care sa intre in farmacie sa cumpere
prezervative, pe care apoi sa le umplem cu apa si sa le aruncam in capul
colegilor, care am completat mii de oracole, sperand ca persoana iubita va
citi acolo unde scrie "De cine iti place?" ca ne place de el/ea.
Este uimitor ca inca mai suntem in viata, pentru ca noi am mers cu bicicleta
fara casca, genunchiere si cotiere, nu am avut scaune speciale in masini, nu
am aruncat la gunoi bomboanele care ne cadeau din greseala pe jos, nu am
avut pastile cu capac special sa nu fie desfacute de copii, nu ne-am spalat
pe maini dupa ce ne-am jucat cu toti cainii si toate pisicile din cartier,
nu am tinut cont de cate lipide si glucide mancam, parintii nostri nu au
"child proof the house", ne-au trimis sa cumparam bere si vin de la
alimentara, si cate un pachet de tigari de la tutungerie.
Noi am auzit cum s-a tras la Revolutie, noi am fost martorii a trei
schimbari de bancnote si monede, noi am ras la bancuri cu Bula, noi am fost
primii care au auzit-o pe Andreea Esca la Pro TV, noi suntem cei care mai
tinem minte emisiunea "Feriti-va de magarus".
Suntem o generatie de invingatori, de visatori, de "first-timers"...

Daca citesti si ai cazut macar un pic pe ganduri, esti
de-al nostru!

--

Cat de destept este piciorul tau drept?

Cat de destept este piciorul tau drept?

Incearca asta. Este de la un chirurg ortoped .

Asta va va pune mintea in incurcatura si veti continua sa incercati
din nou si din nou pentru a vedea daca sunteti mai destept decat
piciorul dumneavoastra, dar nu veti reusi.


Este preprogramata in creierul vostru!

1. In timp ce stati la birou in fata calculatorului, ridicati
piciorul drept de pe podea si faceti cu el cercuri in sensul acelor de
ceasornic.


2. Acum, in timp ce faceti asta, desenati cifra "6" in aer cu mana
dreapta. Piciorul isi va schimba sensul de rotatie.

V-am zis eu!!! Si nu aveti ce-i face!

Inainte de sfarsitul zilei veti incerca din nou, daca nu ati facut-o deja.

Trimiteti asta la prieteni ca sa fie si ei frustrati.

Tequila si sare

Tequila si sare

Probabil asta ar trebui sa scrie pe oglinda din baia ta, acolo unde oricine o poate citi in fiecare zi.
Poate nu-ti dai seama, dar este 100% adevarata.

1. Sunt cel putin doi oameni pe lumea asta pentru care ai fi gata sa mori.
2. Cel putin 15 persoane din lumea asta te iubesc intr-un fel sau altul.
3. Singurul motiv pentru care cineva te-ar uri este pentru ca doreste sa fie exact ca si tine.
4. Un zambet de-al tau poate bucura pe oricine, chiar si pe cei care nu te plac.
5. In fiecare seara, CINEVA se gandeste la tine inainte de a adormi.
6. Insemni totul pentru cineva.
7. Esti deosebit si unic.
8. Cineva despre care tu nici macar nu stii ca exista, te iubeste.
9. Cand faci cea mai mare greseala, ceva bun iese din asta.
10. Cand crezi ca lumea asta ti-a intors spatele, mai uita-te o data.
11. Intotdeauna adu-ti aminte de complimentele primite. Uita remarcile neplacute.

Asa ca...

Daca esti un adevarat prieten, trimite acest mesaj tuturor .
Si nu uita... cand viata iti da cateva lamai, cere ceva tequila, sare si... cheama-ma!
Prietenii buni sunt asemeni stelelor... Nu-i vezi intotdeauna, dar stii ca mereu sunt acolo.
„Oricand Dumnezeu inchide o usa, intotdeauna iti deschide o alta usa, chiar daca uneori pare ca e iadul pe pamant”.
Imi doresc mai degraba un trandafir si o vorba buna de la un prieten cat mai sunt inca aici, decat un camion plin de jerbe atunci cand m-am dus.
Trimite acest mesaj tuturor prietenilor tai.
Si nu spune ca n-ai timp pentru asta.
Nu stii vorba aia... „opreste-te si miroase florile”?
Ia vezi cu cate „buchete” te vei alege!
Fericirea te indulceste, incercarile te intaresc, tristetea te face mai uman, greselile te smeresc, succesul te mentine in forma, dar numai Dumnezeu te face sa mergi mai departe!

Un geniu isi ia ramas bun

Gabriel García Márquez s-a retras din viata publica din motive de sanatate: cancer limfatic. Acum, se pare ca boala s-a agravat din ce in ce mai mult. A trimis o scrisoare de ramas bun prietenilor, cititorilor si admiratorilor lui, si datorita Internetului acum este difuzata.

Iti recomand s-o citesti, intrucat acest scurt text scris de catre unul dintre cei mai stralucitori latinoamericani din ultimii ani este mai mult decat miscator.

"Daca pentru o clipa Dumnezeu ar uita ca sunt o marioneta din carpa si mi-ar darui o bucatica de viata, probabil ca n-as spune tot ceea ce gandesc, insa in mod categoric as gandi tot ceea ce zic.

As da valoare lucrurilor, dar nu pentru ce valoreaza, ci pentru ceea ce semnifica.

As dormi mai putin, dar as visa mai mult, intelegand ca pentru fiecare minut in care inchidem ochii, pierdem saizeci de secunde de lumina. As merge cand ceilati se opresc, m-as trezi cand ceilalti dorm. As asculta cand ceilalti vorbesc si cat m-as bucura de o inghetata cu ciocolata!

Daca Dumnezeu mi-ar face cadou o bucatica de viata, m-as imbraca foarte modest, m-as intinde la soare, lasand la vederea tuturor nu numai corpul, ci si sufletul meu.

Doamne Dumnezeul meu daca as avea inima, as grava ura mea peste ghiata si as astepta pana soarele rasare. As picta cu un vis al lui Van Gogh despre stele un poem al lui Benedetti, si un cantec al lui Serrat ar fi serenada pe care i-as oferi-o lunii. As uda cu lacrimile mele trandafirii, pentru a simti durerea spinilor si sarutul incarnat al petalelor...

Dumnezeul meu, daca as avea o bucatica de viata... N-as lasa sa treaca nici o zi fara sa le spun oamenilor pe care ii iubesc, ca ii iubesc. As convinge pe fiecare femeie sau barbat spunandu-le ca sunt favoritii mei si as trai indragostit de dragoste.

Oamenilor le-as demonstra cat se insala crezand ca nu se mai indragostesc cand imbatranesc, nestiind ca imbatranesc cand nu se mai indragostesc! Unui copil i-as da aripi, dar l-as lasa sa invete sa zboare singur. Pe batrani i-as invata ca moartea nu vine cu batranetea, ci cu uitarea. Atatea lucruri am invatat de la voi, oamenii... Am invatat ca toata lumea vrea sa traiasca pe varful muntelui, insa fara sa bage de seama ca adevarata fericire rezida in felul de a-l escalada. Am invatat ca atunci cand un nou nascut strange cu pumnul lui micut, pentru prima oara, degetul parintelui, l-a acaparat pentru intotdeauna.

Am invatat ca um om are dreptul sa se uite in jos la altul, doar atunci cand ar trebui sa-l ajute sa se ridice. Sunt atatea lucruri pe care am putut sa le invat de la voi, dar nu cred ca mi-ar servi, deoarece atunci cand o sa fiu bagat in interiorul acelei cutii, inseamna ca in mod neferecit mor.

Spune intotdeauna ce simti si fa ceea ce gandesti. Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand te voi vedea dormind, te-as imbratisa foarte strans si l-as ruga pe Dumnezeu sa fiu pazitorul sufletului tau. Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand te voi vedea iesind pe usa , ti-as da o imbratisare, un sarut si te-as chema inapoi sa-ti dau mai multe. Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand voi auzi vocea ta, as inregistra fiecare dintre cuvintele tale pentru a le putea asculta o data si inca o data pana la infinit. Daca as stii ca acestea ar fi ultimele minute in care te-as vedea, as spune "te iubesc"si nu mi-as asuma, in mod prostesc, gandul ca deja stii.

Intotdeauna exista ziua de maine si viata ne da de fiecare data alta oportunitate pentru a face lucrurile bine, dar daca cumva gresesc si ziua de azi este tot ce ne ramane, mi-ar face placere sa-ti spun cat te iubesc, ca niciodata te voi uita.

Ziua de maine nu-i este asigurata nimanui, tanar sau batran. Azi poate sa fie ultima zi cand ii vezi pe cei pe care-i iubesti. De aceea, nu mai astepta, fa-o azi, intrucat daca ziua de maine nu va ajunge niciodata, in mod sigur vei regreta ziua cand nu ti-ai facut timp pentru un suras, o imbratisare, un sarut si ca ai fost prea ocupat ca sa le conferi o ultima dorinta. Sa-i mentii pe cei pe care-i iubesti aproape de tine, spune-le la ureche cat de multa nevoie ai de ei, iubeste-i si trateaza-i bine, ia-ti timp sa le spui "imi pare rau", "iarta-ma", "te rog" si toate cuvintele de dragoste pe care le stii.

Nimeni nu-si va aduce aminte de tine pentru gandurile tale secrete. Cere-i Domnului taria si intelepciunea pentru a le exprima. Demostreaza-le prietenilor tai cat de importanti sunt pentru tine."

Cum uitam sa mai apreciem ceea ce avem

Ce adevarat... cum uitam sa mai apreciem ceea ce avem si nu mai constientizam!!!


Sunt recunoscatoare:
Sotului care sforaie toata noaptea
pt.ca doarme acasa cu mine si nu cu altcineva!
Fiicei mele adolescente care se plange ca trebuie sa spele vasele
pt.ca inseamna ca este acasa si nu pe strazi.
Impozitelor pe care le platesc
pt.ca inseamna ca sunt angajat.
Murdariei de curatat dupa o petrecere pentru ca
inseamna ca am fost inconjurat de prieteni.
Hainelor care sunt putin cam stramte
pt.ca inseamna ca am destul de mancare.
Umbrei mele care ma insoteste la munca
pt.ca inseamna ca sunt afara la lumina soarelui.
Podelei care trebuie stearsa si ferestrelor care trebuiesc spalate
pt.ca inseamna ca am o locuinta.
Tuturor nemultumirilor la adresa guvernului pe care le aud
pt.ca inseamna ca avem libertatea cuvantului.
Locului de parcare pe care il gasesc tocmai la capatul parcarii
pt.ca inseamna ca pot sa merg si ca
am fost binecuvantat cu un mij.de transport.
Zgomotului pe care trebuie sa-l suport de la vecini
pt.ca inseamna ca pot auzi.
Gramezii de rufe de spalat si calcat
pt.ca inseamna ca am ce imbraca.
Oboselii si durerilor musculare la sfarsitul unei zile
pt.ca inseamna ca am fost capabil sa muncesc
din greu.
Soneriei care ma trezeste in zorii zilei
pt.ca inseamna ca sunt vie.
Si in sfarsit,.....
Va doresc O zi frumoasa si incercati sa ganditi pozitiv doar
avem atatea daruri...pe care le uitam din pacate !
Toate acestea mi le spun in primul rand mie...


"Cand esti fermecat de scanteia din ochii copilului tau, ceea ce vezi este de fapt o intrezarire a lui Dumnezeu si a iubirii Sale ."

Spânzuraţi-ne !!!

Spânzuraţi-ne !!!



Nu înţeleg de ce ţipă Băsescu la mine.

De ce mă ameninţă că intră România în colaps.

În ceea ce mă priveşte, ţara mi se pare în colaps dintodeauna. De când m-am născut.

Comuniştii, nu ştiu cum se făcea, dar nu se ajungeau fără să ne ia la contract porcul din coteţ. Erau stăpâni pe livada noastră, pe cazanul cu ţuică, pe orătăniile din bătătură.

Pe capitalişti i-am primit cu bucurie generoasă, aproape nefirească.Trezirea din reverie m-a dus în primul colaps. În dificultate a fost ţara şi la mica privatizare, şi la marea privatizare, şi după ce am scăpat de primul FMI, şi când duduia economia, şi când căutam luminiţa de la capătul tunelului, pe care văd că n-am mai găsit-o. Va fi fiind, probabil, lumânarea de la căpătâiul părinţilor şi bunilor noştri.

Şi-acum aud că România se duce fix în faliment.

Iar Traian Băsescu mă solicită să fiu solidar nu ştiu cu cine, să dau 25% din leafa mea, 15% din pensia mea.

Mă uit la Băsescu şi nu seamănă a om aflat în criză. Nici Guvernul sau Parlamentul nu sunt în criză. Nici miile de hectare de vile nu-s crizate.

Dar, defectul meu, am avut ochi de văzut şi urechi de auzit.



- Da. Aparatul de stat este uriaş. Dar nu populaţia l-a făcut uriaş.Voi, clasa politică,

l-aţi transformat în monstru.

- Dacă există un monstru care căpuşează mediul privat, acela nu este profesorul, doctorul, inginerul, funcţionarul public; monstrul care a încălecat ţara asta sunteţi voi, clasa politică. Şi pentru că sunteţi la putere peste tot, voi, PDL, sunteţi grasul care l-a încălecat pe slab! Cu contribuţia anterioară, în ordine procentelor de reprezentare în structurile politice, a PSD (30%), a PNL(15%), a UDMR (6%) etc... Aţi devastat România cum nici popoarele migratoare n-ar fi reuşit. Şi-apoi aţi călărit ţara , aţi luat-o sub asuprire. Nici nu mai poate respira, de câtă clientelă

i-aţi vârât pe gât.

- Aţi spart instituţiile statului nu pentru că aşa era necesar, ci pentru că vă trebuiau  posturi de conducere pentru clientela de partid.

- Aţi creat instituţii noi nu pentru că nu funcţiona statul fără ele, ci pentru că aţi avut un mofturos căruia, fiindcă i s-a năzărit să fie mare director, mare preşedinte, i-aţi fabricat o instituţie.

Şi nu v-a ajuns: an de an, legislatură de legislatură, aţi mai creat alte structuri; aţi adus directori noi, ceilalţi au rămas în sistem.

- Nu populaţia ocroteşte fărădelegea în ţara asta, ci voi, cu cercurile voastre de interese cu tot.

- Nu populaţia a votat pensii de 370.000.000 lei vechi. Şi venituri de 100.000 de euro pe an, de la stat.Voi, clasa politică, aţi făcut-o: în guvernele formate din partidele voastre, în parlamentul format din partidele voastre, iar legile le-a promulgat... instituţia preşedintelui României.

- Nu mama - mare din pământ a distrus industria, a vândut petrolul şi rafinăriile, a tăiat pădurile şi a mânărit pământurile. Ministere conduse de voi, clasa politică, au făcut-o. Prefecturile voastre, consiliile judeţene ale voastre, primăriile voastre.

- Nu populaţia a prăpădit banii statului – sute şi mii de miliarde de lei, munţi de bani-  pe licitaţii trucate, pe lucrări proaste, inutile, pe şosele cu gropi, pe autostrăzi care înghit bani cu ghiotura, ci primarii voştri, ai clasei politice; consilierii voştri, ai clasei politice; miniştri voştri, ai clasei politice.

- Nu populaţia a organizat doi ani întregi de dănţuieli, de parcă venea sfârşitul lumii. Voi, clasa politică, aţi făcut-o. Pe banii cui?!! Pe ăştia pe care-i tăiaţi azi de la pensionari!

- V-aţi construit un aparat uriaş  de represiune: ministere, agenţii, deconcentrate conduse de voi şi clientela voastră politică. Prin ei, controlaţi tot, terorizaţi înstituţiile mai ceva decât poliţia politică a lui Ceauşescu.

- Nu populaţia se află în AGA şi CA din companiile şi băncile de stat, plătite, am văzut, regeşte, ci voi, clasa politică.

- Nu populaţia a stricat ţara asta la fiecare patru ani, ci voi, clasa politică. Cum aţi venit, aţi distrus tot ceea ce a făcut guvernul de dinainte şi aţi luat-o iar de la zero. Şi-apoi, aţi rostogolit vinovăţii între voi, partidele politice, de parcă aţi fi jucat ping-pong cu România.







Daţi-vă afară întâi pe voi şi clanurile voastre şi-apoi să v-atingeţi de părinţii noştri!



Şi veniţi, acum, să mă trageţi de urechi pe mine. Să ne trageţi de urechi pe noi, că se duce România de râpă.

Vreţi s-o scoateţi din criză pe spinarea şomerilor, a pensionarilor şi a bugetarilor de execuţie, cei care vă ţin în spate aleşii şi numiţii, în funcţiile de conducere.

Ce ce curaj? Cu ce moralitate?

Până să vă atingeţi de pensionarul ăla slăbănog, de profesorul care v-a pus creionul în mână, restructuraţi-vă întâi pe voi!

Daţi-vă afară şi în şomaj pe voi, pe oamenii voştri, ai clasei politice, şi după aceea scuipaţi pe noi.

După aceea umblaţi la salariile şi pensiile necăjite.

După aceea să-l certaţi pe bătrân că mai are îndrăzneala să trăiască, să ducă România-n faliment, cu venitul lui... gras, de 500 sau 600 de lei.





1.Dacă nu sunteţi capabili să comasaţi sau să desfiinţaţi instituţiile de pomană create de voi, clasa politică, măcar reduceţi numărul de directori. Aveţi o droaie de şefi. Aţi umplut ţara de şefi. Pe ei daţi-i afară întâi şi după aceea ajungeţi la pensionar. Sau la doctor.

2. Trei sferturi dintre directorii voştri pe care i-aţi instalat, moţ, în instituţiile bugetare, au afaceri acasă. Fac afaceri cu banul public. Daţi-i pe aceştia afară! Nu ei să mănânce cu două guri, şi de la firma lor grasă, şi de la buget, iar altul să crape de foame!

3. Luaţi-vă clientela politică din toate AGA şi CA-urile companiilor de stat, de pe lângă primării, consilii judeţene şi ministere. Aveţi deja directori acolo, există specialişti.

4. Daţi-vă afară consilierii de la birourile demnitarului. De ce aţi crede că ei sunt mai puţin paraziţi pe buget decât profesorul?

5. Daţi-vă afară consilierii de pe lângă miniştri, secretari de stat, subsecretari de stat, primari, prefecţi, preşedinţi de consilii judeţene, căţel, purcel, directori generali, din companiile de stat, din parcurile industriale.

6. Încetaţi să mai căpuşaţi ministerele (primăriile, consiliile judeţene) cu clientela pe care o serviţi cu miliarde de euro.

7. Voi, clasa politică, aţi creat şi întreţineţi evaziunea fiscală şi munca la negru. Oamenii voştri, ai partidelor, îi protejează. Îi apără de funcţionari, să nu-i descopere. Îi apără de lege.

8.După ce veţi face toate astea, abia atunci să aveţi îndrăzneala să vă legaţi de bătrânii acestei ţări.



Asta este România, dle Băsescu. O ştiţi, o cunoaşteţi, dar nu îndrăzniţi să vă apropiaţi de clanuri. Dar vă este la îndemână să-i jupuiţi de vii pe bătrâni. Sunt inofensivi. Ascultători. Mult prea blajini. Tăcuţi. Loviţi-i cu nădejde! Nu ţipă!!!

Problema este reala sau nu?

Un sofer de autobuz a mers ca de obicei la serviciu, si-a pornit bus-ul si a plecat pe traseu.Nimic deosebit la primele cateva statii: cativa oameni care-au urcat, cativa care-au coborat,cam atat...La urmatoarea statie, insa, un tip urias a urcat in bus.Avea cam in jur de 2 m, vreo 130 de kg si o constitutie de luptator categoria grea...S-a uitat spre sofer si a zis: "Big John nu plateste" Apoi  s-a asezat. Soferul nostru avea cam 1,60 m, era pirpiriu si bland...Asa ca nu s-a certat cu Big John, dar nu i-a convenit chestia asta deloc. Urmatoarea zi se intampla acelasi lucru Big John a urcat iar in bus, a spus  ca  nu plateste si s-a asezat.>> > Urmatoarea zi la fel... in urmatoarele, la fel...Pana cand soferul n-a mai rezistat, deja avea insomnii din cauza lui Big John care-si batea joc de el. Asa ca a inceput  sa ia lectii de body-building, karate, judo....Dupa cateva luni, deja era foarte puternic. Dar cel mai important era ca devenise foarte  increzator. Asa ca, intr-o buna zi,  cand Big John urca  si spuse "Big John nu plateste", soferul se ridica, ii arunca o privire taioasa si racni:"Si de ce nu, ma rog?" Uriasul il privi  uimit si raspunse:"Big John are abonament".


Morala: ASIGURA-TE CA EXISTA CU ADEVARAT O PROBLEMA INAINTE DE A FACE EFORTURI URIASE SPRE A O REZOLVA!

Bucura-te de viata, Femeie Frumoasa!!!!!!!!!

Bucura-te de viata, Femeie Frumoasa!!!!!!!!!

Daca mi-as putea trai din nou viata,
M-as fi culcat sa ma odihnesc atunci cind ma simteam rau, in loc sa pretind
ca pamintul se va opri daca eu nu voi fi la serviciu pentru o zi...
As fi ars luminarea roz sculptata ca un trandafir, in loc sa o las sa se
topeasca in camara.. As fi vorbit mai putin si as fi ascultat mai mult...
As fi invitat prieteni la masa chiar daca e o pata pe covor si canapeaua
trebuie curatata.
As fi mincat pop-corn in camera "buna" si nu mi-as mai fi facut atitea griji
din cauza prafului cand cineva vroia sa aprinda focul in semineu.


Mi-as fi facut timp sa-l ascult pe bunicul povestind din tineretile lui.
N-as fi insistat niciodata sa mergem cu geamurile masinii inchise intr-o zi
frumoasa de vara, doar pentru ca parul meu a fost proaspat coafat si fixat.
As fi stat intinsa pe pajiste cu capul pe iarba.
As fi plans si ras mai putin privind televizorul si mai mult privind viata.
Dar, cel mai mult, sa am o a doua sansa la viata, as pretui fiecare moment,
l-as privi cu adevarat...l-as trai...
Nu m-as mai agita atit de mult pentru lucruri meschine si marunte...

Nu va faceti griji din cauza celor care nu va simpatizeaza, sau mai mult,
n-ar trebui sa va intereseze cine ce face...
In schimb, sa pretuim prietenii pe care ii avem si oamenii care ne iubesc
Sa ne gandim la lucrurile cu care Dumnezeu ne-a binecuvantat...
Si la ceea ce facem in fiecare zi sa ne imbunatatim mintea, trupul,
sufletul, emotiile."

Cum ne privim pe noi insine la diferite varste?

"Fetita de 3 ani : Se priveste si se vede regina ..
Fetita de 8 ani : Se priveste si se vede Cenusareasa.
Adolescenta de 15 ani : Se priveste si vede Sora cea Urita (Mama, nu pot
merge la scoala aratind in halul asta!!)
Tanara de 20 de ani : Se priveste si se vede"prea grasa/ prea slaba, prea
inalta/ prea scunda, prea cu parul lins / prea creata"- dar decide sa iasa
oricum.
Femeia de 30 de ani: : Se priveste si vede"prea grasa / prea slaba, prea
inalta / prea scunda, prea cu parul lins / prea creata"- dar decide ca nu
are timp sa se aranjeze, asa ca iese oricum.
La 40 de ani: Se priveste si vede "curata" si iese oricum.
La 50 de ani : Se priveste si vede "Sunt eu" si merge oriunde isi doreste.
La 60 de ani: Se priveste si isi reaminteste de toti oamenii care nu se mai
pot privi in oglinda. Iese si cucereste lumea.
La 70 de ani : Se priveste si vede intelepciune, rasete si abilitate, iese
si se bucura de viata.
La 80 de ani : Nu mai pierde vremea sa se priveasca. Isi pune palaria violet
si iese sa se bucure de lume.


Poate ar trebui, toate, sa ne insfacam mai devreme palaria violet!





Trimiteti acest mesaj la 5 femei fenomenale astazi, Daca il trimiteti, se va intimpla ceva bun: aprecierea
fata de sine a unei alte femei va inflori ! "Chiar daca esti pe drumul bun,
vei fi calcat daca stai pur si simplu in mijlocul drumului".
Bucura-te de viata ,Femeie Frumoasa!!!!!!!!!

Subcategorii

  • Dă mai departe

    Sunt tot felul de mail-uri primite în care mesajul final spune ceva de genul:

    "Trimite mai departe la cel puţin 54 de prieteni şi vei câştiga un trabant"!

    Număr articole:
    12
  • Viata
    Număr articole:
    24
  • Prietenie
    Număr articole:
    7
  • Informatii interesante
    Număr articole:
    27